Tratamentul cu celule stem pentru paralizia cerebrală: ce presupune, cui se adresează și ce arată rezultatele

Este terapia cu celule stem viitorul tratamentului pentru paralizia cerebrală?

Pentru persoanele care trăiesc cu paralizie cerebrală, căutarea unor tratamente eficiente s-a lovit adesea de opțiuni limitate, concentrate mai ales pe controlul simptomelor. Terapia cu celule stem are o abordare diferită: urmărește să influențeze procesele biologice legate de leziunea cerebrală de bază, susținând procesele de reparare ale creierului și neuroplasticitatea, cu scopul unei funcționări mai bune și al unei calități mai bune a vieții (1, 2, 3).

Citiți mai departe ca să aflați ce presupune, cui se adresează și ce arată dovezile și propriile noastre rezultate.

Vindecă terapia cu celule stem paralizia cerebrală?

Nu. Terapia cu celule stem nu vindecă paralizia cerebrală.

Studiile publicate și datele noastre de urmărire descriu o ameliorare a unor funcții anume, cel mai constant a funcției motorii grosiere și a tonusului muscular, la mulți copii, dar nu la toți. Câștigurile măsurate în studiile controlate sunt modeste și au fost observate la copii care și-au continuat reabilitarea. Beneficiul clinic nu este garantat, gradul de ameliorare diferă considerabil de la un copil la altul, iar tratamentul rămâne experimental (2, 3, 4, 24).

Ce arată cele mai recente cercetări

Paralizia cerebrală are unul dintre cele mai mari volume de dovezi controlate dintre afecțiunile pe care le tratăm. Cea mai riguroasă analiză este o metaanaliză pe date individuale ale participanților din 2025, publicată în Pediatrics, care a obținut 498 de înregistrări individuale, de la 447 de copii și tineri, din 11 studii cu sânge din cordonul ombilical. Copiii care au primit sânge din cordon au obținut cu 1,36 puncte mai mult decât grupul de control pe scala motorie grosieră GMFM-66 la 6 luni și cu 1,42 puncte mai mult la 12 luni, fără nicio diferență la 1 sau 3 luni. Două constatări sunt importante pentru familii. Efectul a crescut odată cu doza de celule și a fost aproape zero sub aproximativ 50 de milioane de celule pe kilogram. Copiii care au beneficiat au fost în principal cei sub aproximativ 5 ani care se puteau deja mișca într-o oarecare măsură independent (nivelurile GMFCS I până la III). La nivelurile GMFCS IV și V nu s-a demonstrat un efect semnificativ al tratamentului (rezumatul studiului, 2).

Pentru celulele stem mezenchimale, o revizuire din 2025 a identificat 30 de rapoarte publicate și 10 studii înregistrate (1.292 de persoane) și a găsit un efect cumulat mare asupra funcției motorii grosiere la 3, 6 și 12 luni în șase studii controlate, cu diferențe considerabile între ele. Nu a găsit nicio diferență semnificativă între administrarea intratecală și cea intravenoasă sau între o singură doză și mai multe, deși au existat prea puține studii pentru a exclude o diferență. Nu a fost publicat niciun studiu de fază 3, iar aproape o treime dintre pacienții din literatură au fost tratați prin acces compasional, nu în cadrul unui studiu (rezumatul studiului, 3). O metaanaliză din 2025 a 13 studii randomizate cu mai multe tipuri de celule a ajuns la o concluzie asemănătoare, iar efectul estimat a scăzut după ce analiza de sensibilitate a eliminat trei studii responsabile de o mare parte din heterogenitate (rezumatul studiului, 4). O metaanaliză actualizată din 2026 a 10 studii controlate cu 621 de pacienți a găsit și ea o ameliorare generală a funcției motorii grosiere la 12 luni. Când studiile au fost separate după produsul celular, ameliorarea a rămas semnificativă în studiile cu celule stromale mezenchimale (MSC) derivate din cordonul ombilical, cele mai multe crescute din țesutul cordonului, în timp ce subgrupul cu celule mononucleare din sânge de cordon nu a atins semnificația statistică. Diferența dintre cele două subgrupuri nu a fost ea însăși semnificativă (rezumatul studiului, 5). O revizuire sistematică din 2026 a 18 studii cu 1.087 de copii nu a cumulat rezultatele, deoarece studiile difereau prea mult ca design, produs celular, doză și urmărire. Autorii ei au observat cele mai clare câștiguri motorii cu produsele derivate din cordonul ombilical, în special sângele din cordon administrat împreună cu eritropoietină, și rezultate mai mici și mai puțin constante cu celulele derivate din măduva osoasă. Ei au concluzionat că tratamentul trebuie considerat în continuare experimental (rezumatul studiului, 24).

Datele din practica reală sunt și ele încurajatoare. Un studiu de utilizare compasională din 2024 cu 152 de copii tratați cu MSC din cordonul ombilical, fără grup de control, a raportat o creștere mediană de 1,9 puncte a GMFM după patru administrări, cu progrese la testele de mers la copiii care le puteau efectua, iar copiii mai mici au avut în general o ameliorare mai mare. Doi dintre cei trei autori lucrează pentru compania care a produs celulele (rezumatul studiului, 6).

Nu toate rezultatele au fost clare. Un studiu dublu-orb, controlat cu procedură simulată, din Teheran a administrat la 108 copii o singură doză intratecală de celule stem mezenchimale din cordonul ombilical, de celule din sânge de cordon sau o procedură simulată și a găsit câștiguri motorii grosiere semnificativ mai mari decât cu procedura simulată pentru ambele tipuri de celule (10, 11). O analiză ulterioară din 2026 a aceluiași studiu a folosit spectroscopia prin rezonanță magnetică și a constatat că niciunul dintre tratamente nu a produs o modificare generală semnificativă a metaboliților cerebrali măsurați la 12 luni. La cei 73 de copii cu investigații utilizabile, ambele grupuri cu celule s-au ameliorat semnificativ la funcția motorie grosieră față de început, iar grupul cu procedură simulată nu, dar câștigurile mediane de 11 și 9 puncte, față de 6 cu procedura simulată, nu au diferit semnificativ între grupuri în acest subgrup mai mic (rezumatul studiului, 7). Un studiu de extensie coreean din 2023 a constatat că, în anul de după o perfuzie suplimentară cu sânge din cordon, câștigurile motorii grosiere au fost mult mai mici decât în primul an al studiului (1,55 față de 5,75 puncte GMFM-66; 1,97 față de 5,69 la copiii care au primit sânge din cordon de ambele dăți) și, din nou, că o doză mai mare de celule a dat rezultate mai bune. Fiind un studiu de extensie deschis, constatarea nu dovedește că orice al doilea tratament va aduce o ameliorare mai mică decât primul (rezumatul studiului, 8).

Pe scurt, studiile arată o ameliorare modestă a funcției motorii grosiere. Ea este cea mai puternică la copiii mai mici și mai puțin afectați și la doze mai mari de celule. Nu există un studiu confirmator de fază 3 publicat, iar dovezile pe termen lung rămân limitate (2, 3, 4, 5, 8). Toate rezumatele noastre sunt listate în indexul rapoartelor medicale despre paralizia cerebrală.

Cine poate primi tratamentul cu celule stem pentru paralizia cerebrală?

• Vârsta: Atât experiența noastră, cât și datele cumulate din studii sugerează că o vârstă mai mică la tratament dă rezultate mai bune. În metaanaliza din 2025, beneficiul cel mai clar a fost la copiii sub aproximativ 5 ani (2).
• Severitatea: În aceeași analiză, copiii de la nivelurile GMFCS I până la III au avut un câștig măsurabil al funcției motorii grosiere, în timp ce la nivelurile IV și V nu s-a demonstrat un efect semnificativ al tratamentului (2). Tratăm copii de la toate nivelurile, iar familiilor copiilor mai grav afectați li se spune ce se poate aștepta în mod realist. Din experiența noastră, la acești copii câștigurile sunt mai probabile la tonus, confort, înghițire sau vigilență decât la mers, deși studiile cumulate nu au măsurat aceste rezultate.
• Doza: Dozele mai mari de celule au dat rezultate mai bune în studii. Protocolul nostru administrează în total 120 până la 340 de milioane de celule, în funcție de greutatea copilului și de planul individual de tratament. Doza optimă pentru MSC este încă studiată (2, 3). În studii, dozele se măsoară de obicei pe kilogram de greutate corporală, iar în metaanaliza despre sângele din cordon efectul a fost aproape zero sub aproximativ 50 de milioane de celule pe kilogram (2). Doza noastră este un total care combină celule din sânge de cordon și MSC din țesutul cordonului, așa că nu poate fi comparată direct, dar pentru toți copiii, cu excepția celor mai mici, ea este mai mică decât acest prag pe kilogram.
• Reabilitarea: Terapia cu celule stem se folosește împreună cu fizioterapia, logopedia și celelalte tratamente ale copilului. Nu le înlocuiește (1, 16, 17, 24).
• Convulsiile și starea generală de sănătate: Studiile clinice din acest domeniu i-au exclus în general pe copiii cu epilepsie refractară sau netratată ori cu convulsii foarte recente. Evaluarea medicală acoperă controlul convulsiilor, starea generală a copilului și capacitatea de a călători (9, 10, 12, 13).

Potrivirea se decide de la caz la caz. Fiecare solicitare ajunge la departamentul nostru medical, care analizează starea medicală a pacientului prin sistemul nostru online de evaluare medicală și abia apoi recomandă o anumită locație de tratament și un anumit protocol. Vă recomandăm să discutați cu specialiștii noștri înainte să decideți, ca să știți la ce vă puteți aștepta în mod realist în cazul dumneavoastră.

Trimiteți-ne documentele medicale, iar echipa noastră vă va răspunde.

Cine poate să nu fie potrivit pentru tratament?

Fiecare pacient este evaluat individual de echipa noastră medicală înainte ca tratamentul să fie acceptat. Tratamentul poate fi refuzat, amânat sau poate necesita o evaluare medicală suplimentară atunci când există o afecțiune care ar putea crește riscurile administrării celulelor stem, ale perfuziei intravenoase, ale sedării sau ale puncției lombare. Considerente de siguranță asemănătoare au fost folosite și drept criterii de excludere în studiile clinice publicate despre terapia celulară în paralizia cerebrală (10, 12, 13).

Criteriile posibile de excludere sau de amânare temporară includ:

• O infecție activă, febră sau o altă boală acută în perioada planificată pentru tratament
• Convulsii necontrolate sau active recent, hidrocefalie instabilă sau o altă afecțiune neurologică ce poate crește riscul tratamentului sau al procedurii
• O tulburare neurologică sau genetică progresivă, atunci când diagnosticul sau evoluția clinică nu corespund unei paralizii cerebrale stabile și necesită o evaluare suplimentară
• Un cancer activ sau un istoric de cancer care necesită o evaluare medicală suplimentară înainte de tratament
• O disfuncție severă sau necontrolată a inimii, plămânilor, ficatului, rinichilor sau a altui organ important
• Tulburări semnificative de coagulare sau o altă afecțiune care poate face puncția lombară nesigură
• O imunodeficiență severă, o boală autoimună care necesită tratament imunosupresor sau o altă tulburare semnificativă a sistemului imunitar care necesită o evaluare medicală individuală
• Un istoric de reacții alergice severe, în special la sânge sau la produse biologice, atunci când este relevant pentru tratamentul planificat
• O afecțiune medicală care face nesigure perfuzia intravenoasă, sedarea sau administrarea intratecală
• Orice altă afecțiune medicală semnificativă despre care echipa noastră medicală consideră că face riscurile posibile ale tratamentului mai mari decât beneficiul așteptat

Acestea sunt considerente generale de siguranță, nu excluderi absolute în fiecare caz. Unele afecțiuni pot necesita doar amânarea tratamentului până când pacientul se reface sau devine stabil din punct de vedere medical, în timp ce altele pot necesita investigații suplimentare sau modificarea protocolului de tratament. Eligibilitatea finală se stabilește individual, după analiza istoricului medical al pacientului, a stării actuale, a medicației, a istoricului și controlului convulsiilor, a rezultatelor de laborator și a rapoartelor medicale relevante.

Ce proporție din solicitări sunt refuzate?

În prezent nu publicăm un procent general de acceptare sau de refuz. Fiecare solicitare este analizată individual. Unii pacienți pot fi acceptați imediat, alții pot avea nevoie de informații medicale suplimentare, de tratarea unei afecțiuni existente, de o perioadă de stabilitate neurologică sau medicală generală ori de modificarea protocolului propus, iar unii pot fi considerați, în final, nepotriviți pentru tratament.

Cum acționează terapia cu celule stem în paralizia cerebrală

Paralizia cerebrală (PC), cunoscută la început și ca boala Little, este cea mai frecventă cauză de dizabilitate fizică la copii (17). Prevalența ei variază între populații și este de aproximativ 1,6 la 1.000 de nașteri vii în multe țări cu venituri mari, cu rate mai mari raportate în unele țări cu venituri mici și medii (1).

Deși în prezent nu există un tratament curativ, terapia cu celule stem a fost cercetată ca tratament nou pentru PC, cu scopul de a susține repararea și neuroplasticitatea în creierul în dezvoltare lezat (1, 2, 3, 4).

Celulele stem se pot dezvolta în diferite tipuri de celule. Totuși, cercetările sugerează acum că, în paralizia cerebrală, beneficiul lor posibil provine mai ales din semnalele și factorii de creștere pe care îi eliberează, nu doar din înlocuirea celulelor cerebrale lezate. Acesta se numește efect paracrin. Aceste semnale pot ajuta la crearea unui mediu mai favorabil, în care creierul să protejeze celulele care au supraviețuit, să controleze inflamația, să își îmbunătățească aportul de sânge și să își susțină propria reparare și neuroplasticitatea (3, 9, 13, 14, 15, 20, 21).

Unele studii clinice au raportat, după tratamentul cu celule stem, și îmbunătățiri ale funcției motorii împreună cu modificări măsurabile ale conectivității cerebrale și ale căilor din substanța albă (9, 10, 11, 14).

În PC și în alte tulburări neurologice, celulele stem pot oferi așadar efecte neuroprotectoare și de susținere a regenerării prin mai multe mecanisme propuse, cele mai multe demonstrate în studii de laborator și pe animale, nu la pacienți (3, 9, 13, 14, 15, 20, 21):

• Creșterea producției și activității factorilor neurotrofici care pot favoriza supraviețuirea, creșterea și repararea neuronilor (de ex. factorul neurotrofic derivat din linia celulară glială (GDNF) și factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF))
• Susținerea supraviețuirii oligodendrocitelor, a reparării și organizării substanței albe, ceea ce poate ajuta procesele implicate în mielinizare și în transmiterea semnalelor nervoase, care pot fi afectate în unele forme de PC
• Modularea sistemului imunitar și a procesului inflamator în desfășurare, reducând astfel, posibil, procesul neurodistructiv continuu (leziunile inflamatorii secundare din creier)
• Favorizarea susținerii vasculare și trofice a sistemului nervos, prin stimularea formării de vase de sânge noi (neovascularizație) și îmbunătățirea mediului din jurul țesutului nervos lezat
• Stimularea și susținerea neuroplasticității și a conectivității cerebrale, prin influențarea reparării neuronale și sinaptice, ceea ce permite zonelor cerebrale care au supraviețuit să formeze și să întărească conexiuni nervoase
• Modularea activității microgliei, care are un rol important în inflamația și repararea din creier
• Reducerea stresului oxidativ, inclusiv a radicalilor liberi și a speciilor reactive de oxigen, care pot contribui la lezarea și apoptoza neuronilor

Care sunt beneficiile terapiei cu celule stem în paralizia cerebrală

Un studiu necontrolat a raportat îmbunătățiri funcționale la 85% (17 din 20) dintr-un grup mic de copii cu PC tratați cu celule autologe derivate din măduva osoasă, prin injecție lombară, împreună cu reabilitare intensivă. Ameliorarea a fost cel mai des la tonusul muscular, forța membrelor sau vorbire și a inclus schimbări raportate de părinți; doar 3 din cei 20 de copii s-au ameliorat pe o scală standard de independență (19). Terapia cu celule stem urmărește să susțină repararea neurologică și să reducă procesele secundare, cum ar fi inflamația, și ar putea susține recuperarea după unele consecințe ale leziunii cerebrale inițiale. Studiile controlate au măsurat în principal funcția motorie grosieră și au arătat câștiguri la aceasta (2, 3, 4, 20). Studii mai mici, în mare parte necontrolate, au raportat și schimbări în alte domenii (19), inclusiv:

• Funcțiile motorii grosiere: cum ar fi mersul, săritul, statul în genunchi, șezutul și mersul de-a bușilea
• Funcțiile motorii fine: cum ar fi diferitele funcții ale mâinii
• Tonusul muscular: unele studii au raportat reducerea spasticității și a tonusului muscular anormal
• Funcțiile cognitive: cum ar fi vigilența și concentrarea
• Vorbirea și limbajul
• Înghițirea și salivația
• Autonomia
• Adaptabilitatea socială
• Funcția vizuală: evaluată sau raportată în unele studii, dar dovezile pentru ameliorarea acuității vizuale în sine sunt limitate
• Sănătatea psihică și fizică: inclusiv o dispoziție și o calitate a vieții mai bune, raportate în unele studii

Deși terapia cu celule stem poate aduce beneficii semnificative unor persoane cu PC, ea trebuie folosită în combinație cu alte modalități de tratament, nu în locul lor, inclusiv fizioterapia, terapia ocupațională și logopedia, toate disponibile la Beike Technology, pentru a susține cel mai bun rezultat funcțional posibil (1, 16, 17).

Factori care influențează răspunsul la terapia cu celule stem

Pentru că aceasta poate fi o decizie grea și poate că trebuie să cântăriți beneficiile și riscurile înainte de a începe acest drum, vom discuta cu dumneavoastră diferiții factori care pot influența răspunsul copilului dumneavoastră la terapia cu celule stem și cum abordăm la Beike Technology fiecare factor, ca să vă oferim cea mai mare eficacitate prin cea mai sigură procedură posibilă.

• Doza/numărul de celule stem: Doza de celule poate influența răspunsul la tratament. Cu cât doza de celule stem este mai mare, desigur în anumite limite, cu atât răspunsul este mai bun, deși doza optimă nu a fost încă stabilită (2, 3). La Beike Technology administrăm o doză totală de aproximativ 120-340 de milioane de celule (în funcție de greutatea copilului și de planul individual de tratament).
• Calea/metoda de administrare: Modul în care se administrează celulele poate influența unde ajung în organism și ce țesuturi pot atinge. Calea intravenoasă asigură o distribuție sistemică (celulele stem ajung în alte organe înainte de a ajunge la creier), în timp ce injecția intratecală (prin puncție lombară) plasează celulele direct în lichidul cefalorahidian din jurul creierului și al măduvei spinării. Atât administrarea intravenoasă, cât și cea intratecală au fost studiate în paralizia cerebrală. Deocamdată cercetările nu au stabilit clar că una dintre căi este constant superioară celeilalte (3, 24). La Beike Technology folosim concomitent ambele căi, intravenoasă și intratecală, pentru a obține o eficacitate maximă, asigurând în același timp cât mai puține efecte adverse toxice.
• Vârsta la transplant: Există unele indicii că intervenția la o vârstă mai mică dă rezultate mai bune la terapia cu celule stem (2).
• Tipul de celule stem folosite: După cum am menționat, celulele din sângele cordonului ombilical și MSC derivate din țesutul cordonului ombilical sunt printre produsele celulare cele mai studiate în paralizia cerebrală. Ambele au arătat semnale încurajatoare de siguranță și eficacitate în studiile publicate (2, 3, 12, 24). La Beike Technology folosim la pacienții cu PC ambele forme de probe din cordonul ombilical: sânge din cordonul ombilical și țesut din cordonul ombilical.
• Timpul de urmărire: În studiile clinice, schimbările se evaluează de obicei pe parcursul mai multor luni, inclusiv la 3, 6 și 12 luni după tratament. Momentul și gradul ameliorării variază considerabil între pacienți (2, 3). Din experiența noastră de urmărire, ameliorările sunt raportate adesea de la aproximativ trei luni și pot continua să se dezvolte în următoarele 6 până la 12 luni. La Beike Technology, chiar și după externare, vă oferim un program complet de urmărire, care începe de la o lună și durează până la un an după transplant. Aveți acces deplin la echipa noastră de profesioniști și după ce plecați din centrul nostru.

Îmbunătățiri posibile după terapia cu celule stem pentru paralizia cerebrală

Scopul tratamentului este să susțină procesele de reparare ale creierului și funcția neurologică. Astfel, după tratamentul nostru sunt posibile diferite tipuri de îmbunătățiri. Majoritatea pacienților cu paralizie cerebrală tratați de Beike prin combinația dintre terapia cu celule stem și reabilitare au arătat semne vizibile de ameliorare, în special la aceste simptome*:

Siguranță, efecte adverse și controlul calității celulelor

Tratamentul cu celule stem a fost în general bine tolerat în studiile publicate despre paralizia cerebrală, dar, ca orice tratament medical, terapia cu celule stem poate avea efecte adverse. Multe dintre reacțiile pe termen scurt raportate seamănă cu cele care pot apărea după o perfuzie intravenoasă sau o injecție, cum ar fi febră, durere de cap, greață, vărsături, disconfort trecător, dificultăți de respirație sau o scădere trecătoare a oxigenului în timpul perfuziei ori o reacție alergică sau imună. Administrarea intratecală presupune și o puncție lombară și poate provoca simptome trecătoare legate de procedură, cum ar fi durere de cap, disconfort în zona spatelui, greață sau vărsături (2, 3, 4, 10, 11, 12, 13, 24).

În metaanaliza din 2025 despre sângele din cordon, evenimente adverse grave au apărut la 16,0% dintre copiii tratați și la 12,9% dintre cei care nu au primit sânge din cordon, iar doar unul a fost cu siguranță legat de tratament: o reacție la crioprotectorul folosit pentru congelarea celulelor (rezumatul studiului, 2). În revizuirea studiilor cu celule stem mezenchimale nu au fost raportate evenimente adverse grave; efectele adverse ale injecției intratecale au fost febra, iritabilitatea, durerea de cap, durerea lombară, vărsăturile, greața și rigiditatea cefei, toate trecute în câteva zile, iar 7 din cele 30 de rapoarte publicate nu au oferit deloc date de siguranță (rezumatul studiului, 3). În studiile randomizate, febra, vărsăturile și iritabilitatea nu au fost semnificativ mai frecvente decât în grupurile de control (rezumatul studiului, 4).

Protocolul nostru administrează celulele atât intravenos, cât și prin injecție intratecală, care se face după o puncție lombară, o procedură cu propriile riscuri (cel mai des durere de cap și durere de spate după aceea), pe care medicii curanți le discută cu dumneavoastră înainte să vă dați consimțământul. Studiile cu administrare intratecală în PC au raportat și durere de cap trecătoare, durere lombară și iritabilitate legate de puncția lombară (3, 10, 11).

Despre celulele în sine: o metaanaliză din 2020 a 55 de studii randomizate, cu 2.696 de adulți cărora li s-au administrat celule stromale mezenchimale într-o venă sau într-o arteră, nu a găsit o creștere a cancerului față de grupurile de control (22). O revizuire din 2022 a 361 de persoane care au primit sânge din cordonul ombilical de la donatori pentru afecțiuni neurologice, inclusiv paralizia cerebrală, nu a găsit evenimente adverse grave cauzate cu siguranță sau probabil de perfuzie și nicio formare de tumori (teratom) (23). Nici în studiile randomizate cu MSC din cordonul ombilical administrate într-o venă sau într-o arteră la adulți nu s-a observat până acum o creștere a cancerului. Totuși, doar unele studii au raportat despre cancer, cele mai multe i-au urmărit pe pacienți un an sau mai puțin, iar o urmărire mai lungă este încă necesară (18).

Fiecare lot de celule este examinat, testat de două ori și poate fi urmărit printr-un cod înainte să fie eliberat pentru utilizare. Procesul complet este descris pe pagina noastră despre standarde și certificări.

Unde are loc tratamentul și după ce reglementări

Tratamentul se administrează în spitale afiliate din Bangkok, Thailanda, și din Dongguan, China. Administrația pentru Alimente și Medicamente a Statelor Unite, FDA, nu l-a aprobat și nu este oferit în Statele Unite. Se administrează după reglementările thailandeze și chineze pentru terapia celulară, iar celulele se pregătesc în laboratoare cu acreditare CNAS, GMP și ISO. Detaliile acreditării și certificatele sunt pe pagina noastră despre standarde și certificări.

Programul nostru de tratament în detaliu

Beike se deosebește de orice alt furnizor de tratament cu celule stem din lume. De ce? Din 2005 dezvoltăm și optimizăm protocoalele noastre de tratament cu celule stem, pornind de la ideea că o abordare de tratament cuprinzătoare poate oferi pacienților noștri un sprijin mai individualizat. Credem că stimularea prin diverse terapii este necesară pentru a spori răspunsul regenerativ al celulelor stem, de aceea protocoalele noastre includ terapii zilnice care susțin celulele stem. În plus, folosim o mare varietate și cantități mari de celule stem, ca să ne adaptăm la starea specifică a fiecărui pacient și să oferim un potențial regenerativ cât mai mare.

Programul nostru de terapie cu celule stem pentru paralizia cerebrală constă în 6 până la 8 injecții simple și minim invazive de celule stem derivate din cordonul ombilical. Celulele stem se transplantează prin două metode separate: intravenos, cu un sistem obișnuit de perfuzie, și prin injecție intratecală, făcută după o puncție lombară. Aceste două căi de administrare permit o eficacitate mai mare, asigurând în același timp siguranța și cât mai puțin disconfort pentru pacient.

Studiu de caz - tratamentul cu celule stem pentru paralizia cerebrală

După un prim tratament cu celule stem reușit în Thailanda, în 2019, șase tineri cu paralizie cerebrală au călătorit din nou din Polonia pentru o a doua serie de celule stem și terapii de susținere. Familiile au acceptat să stea de vorbă cu noi și să ne povestească despre îmbunătățirile observate până acum și despre experiența tratamentului în general.

Urmăriți mai multe videoclipuri

Întrebări frecvente

Q.Poate terapia cu celule stem să vindece paralizia cerebrală?

A.

Nu. Terapia cu celule stem nu vindecă paralizia cerebrală. Studiile controlate și datele noastre de urmărire descriu o ameliorare modestă a unor funcții anume, cel mai constant a funcției motorii grosiere și a tonusului muscular, la mulți copii, dar nu la toți, pe lângă reabilitare. Ameliorarea nu poate fi garantată și diferă considerabil de la un pacient la altul (2, 3, 4).

Q.Este terapia cu celule stem pentru paralizia cerebrală aprobată de FDA?

A.

Nu. Terapia cu celule stem pentru paralizia cerebrală nu este aprobată de Administrația pentru Alimente și Medicamente a Statelor Unite (FDA) și nu o oferim în Statele Unite. Tratamentul se administrează în spitale afiliate din Thailanda și China, după reglementările acestor țări pentru terapia celulară. Laboratoarele care pregătesc celulele au acreditare CNAS, ISO și GMP, ceea ce nu este același lucru cu aprobarea tratamentului de către FDA. Mai multe detalii sunt pe pagina noastră despre standarde și certificări.

Q.Care este fiziopatologia paraliziei cerebrale?

A.

Paralizia cerebrală apare în urma unei dezvoltări anormale sau a unei leziuni neprogresive a creierului în dezvoltare. Nu există o singură cauză sau un singur mecanism biologic. Pot contribui malformațiile cerebrale, factorii genetici, prematuritatea, accidentul vascular cerebral, infecțiile, inflamația, leziunile hipoxic-ischemice și alte evenimente care au loc înainte, în timpul sau după naștere, până la vârsta de aproximativ doi ani. Localizarea și întinderea leziunii cerebrale influențează tipul și severitatea simptomelor (1).

Succesiunea diferă în funcție de cauză, dar câteva mecanisme importante sunt:

• O leziune sau o perturbare apare cât timp creierul este încă în dezvoltare, din sarcină până în prima copilărie.
• Tipul și localizarea leziunii pot diferi considerabil de la un copil la altul.
• Unele cazuri implică un aport redus de sânge sau de oxigen la creier, inflamație, infecție, accident vascular cerebral sau anomalii ale dezvoltării creierului. Pot contribui și factorii genetici, iar dovezi recente sugerează o contribuție genetică la până la 30% dintre persoanele cu PC (1).
• La prematuri, leziunile substanței albe pot afecta în special oligodendrocitele în dezvoltare, celulele implicate în producerea mielinei din jurul axonilor neuronali.
• Leucomalacia periventriculară este o formă importantă de leziune a substanței albe, asociată în special cu prematuritatea; nu este prezentă la fiecare copil cu paralizie cerebrală.
• Lezarea căilor motorii și a altor rețele cerebrale poate afecta mișcarea, postura, coordonarea și alte funcții neurologice.
• Localizarea și întinderea leziunii cerebrale, împreună cu dezvoltarea copilului și afecțiunile asociate, influențează tipul și severitatea simptomelor.

Q.Care sunt simptomele și semnele paraliziei cerebrale?

A.

Simptomele PC diferă mult de la un copil la altul. Poate afecta tot corpul sau se poate limita la o singură parte a corpului ori chiar la un singur membru. De obicei afectează mișcarea și coordonarea, vorbirea și alimentația, dezvoltarea, precum și alte aspecte (1).

Mișcare și coordonare

• Mușchi rigizi/spasticitate (cea mai frecventă constatare)
• Anomalii ale tonusului muscular (mușchi fie prea rigizi, fie prea moi)
• Mușchi rigizi cu reflexe normale (rigiditate)
• Tremor
• Lipsa echilibrului și a coordonării (ataxie)
• Mișcări de răsucire
• Dificultăți la mers (de ex. mers ghemuit/mers în foarfecă/mers cu baza lărgită)
• Folosirea preferențială a unei părți a corpului (de ex. târârea unei părți în timpul mersului de-a bușilea/întinderea după obiecte cu o singură mână)
• Dificultăți ale motricității fine (de ex. folosirea tacâmurilor/încheierea nasturilor)

Vorbire și alimentație

• Întârziere în dezvoltarea vorbirii
• Dificultăți de vorbire
• Dificultăți la mâncat sau la mestecat
• Salivație excesivă

Dezvoltare

• Dificultăți de învățare
• Dizabilitate intelectuală
• Întârziere de creștere (copilul este mai scund sau mai slab decât se așteaptă pentru vârsta lui)
• Întârziere a abilităților motorii

Alte probleme

• Convulsii
• Probleme de auz
• Probleme de vedere sau anomalii ale mișcărilor oculare
• Senzații anormale de durere/atingere
• Probleme ale vezicii urinare/intestinului (de ex. constipație sau incontinență urinară)
• Probleme de comportament sau psihiatrice

Q.Care sunt opțiunile de tratament convențional pentru paralizia cerebrală?

A.

Tratarea PC implică de obicei o echipă multidisciplinară, inclusiv fizioterapeuți, terapeuți ocupaționali, logopezi, medici pediatri, neurologi, specialiști ortopezi și alți profesioniști, în funcție de nevoile copilului. În prezent nu există vindecare, dar aceste tratamente pot îmbunătăți semnificativ funcționarea zilnică, participarea, confortul și independența (1, 16, 17). Tratamentul diferă în funcție de principalele simptome și dificultăți ale copilului dumneavoastră. Tratamentele folosite pe scară largă în prezent includ:

Tratament farmacologic/medical

Medicamentele se folosesc în principal pentru probleme precum spasticitatea musculară, frecventă în PC, care poate provoca durere și poate limita mișcarea și funcționarea. Tratamentul poate include relaxante musculare și tratamente antispastice precum baclofenul, toxina botulinică, diazepamul și dantrolenul, iar în cazurile mai severe baclofen intratecal administrat printr-o pompă. Alegerea tratamentului depinde de tipul și severitatea anomaliei de tonus muscular și de obiectivele individuale ale copilului (1, 17).

Fizioterapie

Fizioterapia este una dintre cele mai importante modalități de tratament. Poate ajuta la îmbunătățirea forței musculare, a mobilității și a mersului și poate preveni contracturile și pierderea mișcării. Reabilitarea modernă pune accent în special pe exerciții active, orientate spre obiective și specifice sarcinilor, în care copilul exersează mișcări și activități importante în viața de zi cu zi (16, 17).

Terapie ocupațională

Terapia ocupațională îi ajută pe copii să își îmbunătățească capacitatea de a face activități zilnice precum îmbrăcatul, mâncatul, joaca, folosirea mâinilor și participarea acasă și la școală. Abordări specifice precum antrenamentul bimanual sau terapia prin constrângere indusă a mișcării pot fi utile la anumiți copii, în special la cei care au mai multe dificultăți în folosirea unei mâini (16, 17).

Logopedie și terapia comunicării

Un logoped poate fi inclus în planul de tratament al copilului dumneavoastră pentru a îmbunătăți claritatea vorbirii sau pentru a-l învăța limbajul semnelor ori alte metode de comunicare augmentativă și alternativă, atunci când este cazul (1, 16).

Intervenție chirurgicală

Aceasta include operațiile ortopedice pentru copiii cu contracturi semnificative, luxație de șold sau deformări ale oaselor și articulațiilor, pentru a reduce durerea, a îmbunătăți poziționarea și, când este posibil, mobilitatea. Chirurgii pot alungi mușchii sau tendoanele din zonele contractate. În cazurile rezistente, la copii atent selectați se poate lua în considerare rizotomia dorsală selectivă, pentru a reduce spasticitatea membrelor inferioare (1, 17).

Alte tratamente

În funcție de starea copilului se pot adăuga și alte tratamente, inclusiv anticonvulsivante pentru convulsii, sprijin psihologic sau comportamental, orteze, dispozitive de mobilitate, sprijin nutrițional, tratament pentru durere și problemele de somn și abordarea dificultăților de vedere sau de auz. În prezent nu există niciun tratament care să vindece sau să inverseze complet paralizia cerebrală. Aici este cercetată terapia cu celule stem, ca abordare regenerativă suplimentară (1, 16, 17).

Q.Ce tipuri de celule stem se folosesc pentru tratarea paraliziei cerebrale?

A.

În paralizia cerebrală au fost studiate mai multe produse celulare diferite. Principalele produse cercetate în studiile clinice includ (2, 3, 4, 12, 13, 20):

• Produse celulare derivate din cordonul ombilical (celule din sângele cordonului ombilical și MSC derivate din țesutul cordonului ombilical): cele mai ușor de obținut și în general bine tolerate în studiile clinice
• Celule stem derivate din măduva osoasă
• Abordări cu celule neurale și alte celule progenitoare (mai experimentale)
• Celule stem embrionare (doar cercetare de laborator și pe animale)

La pacienții cu PC, sângele din cordonul ombilical și MSC derivate din cordonul ombilical sunt două dintre produsele celulare cele mai intens studiate. La Beike Technology, protocolul nostru de tratament folosește două forme de produse celulare derivate din cordonul ombilical, celule derivate din sângele cordonului ombilical și MSC derivate din țesutul cordonului ombilical, donate de mame sănătoase după o naștere normală. Folosirea combinată a acestor produse face parte din abordarea noastră de tratament, deoarece au arătat un profil de siguranță favorabil și rezultate clinice încurajatoare (2, 3, 12).

Revizuit medical de

Dr. Mohammad Alzogool

Director medical

Dr. Mohammad Alzogool este director medical la Beike. Este medic și cercetător, cu activitate în oftalmologie și medicină regenerativă. A publicat despre oftalmologie, medicină regenerativă, inteligență artificială, imagistică medicală și ghiduri clinice bazate pe dovezi. Evaluează noile terapii regenerative pornind de la această activitate clinică și științifică.

Profil complet LinkedIn ResearchGate

Publicat 24 februarie 2017 Actualizat 28 octombrie 2026

Cercetare publicată

Cercetare privind Paralizie cerebrală

Rezumate în limbaj simplu ale unor studii independente evaluate de specialiști. Fiecare trimite la publicația originală.

• Abordări de medicină regenerativă la copiii cu paralizie cerebrală: revizuire sistematică a siguranței și eficacității clinice, rezumatul studiului 2026
• O metaanaliză actualizată a sângelui din cordonul ombilical în tratamentul paraliziei cerebrale: diferențierea perfuziilor cu sânge din cordon de terapia cu celule stromale mezenchimale, rezumatul studiului 2026
• Impactul celulelor stem mezenchimale din cordonul ombilical asupra funcției motorii la copiii cu paralizie cerebrală: rezultatele unui studiu de utilizare compasională în practica reală, rezumatul studiului 2024
• Impactul terapiei cu celule stem asupra profilului metabolic cerebral în paralizia cerebrală, evaluat prin spectroscopie prin rezonanță magnetică într-un studiu clinic randomizat, rezumatul studiului 2026
• Evaluarea siguranței și eficacității transplantului de celule stem/stromale la copiii diagnosticați cu paralizie cerebrală: revizuire sistematică și metaanaliză a studiilor randomizate controlate, rezumatul studiului 2025
• Dovezi clinice pentru celulele stromale mezenchimale în paralizia cerebrală: revizuire exploratorie cu metaanaliză a eficacității asupra funcției motorii grosiere, rezumatul studiului 2025
• Tratamentul cu sânge din cordonul ombilical la copiii cu paralizie cerebrală: metaanaliză pe date individuale ale participanților, rezumatul studiului 2025
• Menținerea efectelor sinergice ale terapiei combinate cu celule din sânge de cordon și eritropoietină după o perfuzie suplimentară cu sânge de cordon la copiii cu paralizie cerebrală: studiu de extensie deschis de 1 an al unui studiu randomizat controlat cu placebo, rezumatul studiului 2023

Referințe medicale

1. 1. Novak I, Jackman M, Finch-Edmondson M, Fahey M. Cerebral palsy. Lancet. 2025;406(10499):174-188. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(25)00686-5
2. 2. Finch-Edmondson M, Paton MCB, Webb A, et al. Cord Blood Treatment for Children With Cerebral Palsy: Individual Participant Data Meta-Analysis. Pediatrics. 2025;155(5):e2024068999. https://doi.org/10.1542/peds.2024-068999
3. 3. Paton MCB, Griffin AR, Blatch-Williams R, et al. Clinical Evidence of Mesenchymal Stromal Cells for Cerebral Palsy: Scoping Review with Meta-Analysis of Efficacy in Gross Motor Outcomes. Cells. 2025;14(10):700. https://doi.org/10.3390/cells14100700
4. 4. Fatahi R, Heydarpour F, Moradi Motlagh S, Mansouri K. Evaluation of stem/stromal cell transplantation safety and efficacy in children diagnosed with cerebral palsy: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Stem Cell Res Ther. 2025;16:468. https://doi.org/10.1186/s13287-025-04550-9
5. 5. Duong A, Shorr R, Allan DS. An updated meta-analysis of umbilical cord blood to treat cerebral palsy: distinguishing cord blood infusions from mesenchymal stromal cell therapy. Curr Res Transl Med. 2026;74(1):103574. https://doi.org/10.1016/j.retram.2026.103574
6. 6. Chrościńska-Kawczyk M, Zdolińska-Malinowska I, Boruczkowski D, et al. The Impact of Umbilical Cord Mesenchymal Stem Cells on Motor Function in Children with Cerebral Palsy: Results of a Real-world, Compassionate use Study. Stem Cell Rev Rep. 2024;20(6):1636-1649. https://doi.org/10.1007/s12015-024-10742-2
7. 7. Jameie M, Pak N, Mozafar M, et al. Impact of stem cell therapy on brain metabolic profile in cerebral palsy assessed by magnetic resonance spectroscopy in a randomized clinical trial. Sci Rep. 2026;16:25999. https://doi.org/10.1038/s41598-026-50051-x
8. 8. Suh MR, Min K, Cho KH, et al. Maintenance of the synergistic effects of cord blood cells and erythropoietin combination therapy after additional cord blood infusion in children with cerebral palsy: 1-year open-label extension study of randomized placebo-controlled trial. Stem Cell Res Ther. 2023;14:362. https://doi.org/10.1186/s13287-023-03600-4
9. 9. Sun JM, Song AW, Case LE, et al. Effect of Autologous Cord Blood Infusion on Motor Function and Brain Connectivity in Young Children with Cerebral Palsy: A Randomized, Placebo-Controlled Trial. Stem Cells Transl Med. 2017;6(12):2071-2078. https://doi.org/10.1002/sctm.17-0102
10. 10. Amanat M, Majmaa A, Zarrabi M, et al. Clinical and imaging outcomes after intrathecal injection of umbilical cord tissue mesenchymal stem cells in cerebral palsy: a randomized double-blind sham-controlled clinical trial. Stem Cell Res Ther. 2021;12:439. https://doi.org/10.1186/s13287-021-02513-4
11. 11. Zarrabi M, Ghahvechi Akbari M, Amanat M, et al. The safety and efficacy of umbilical cord blood mononuclear cells in individuals with spastic cerebral palsy: a randomized double-blind sham-controlled clinical trial. BMC Neurol. 2022;22(1):123. https://doi.org/10.1186/s12883-022-02636-y
12. 12. Sun JM, Case LE, McLaughlin C, et al. Motor function and safety after allogeneic cord blood and cord tissue-derived mesenchymal stromal cells in cerebral palsy: an open-label, randomized trial. Dev Med Child Neurol. 2022;64(12):1477-1486. https://doi.org/10.1111/dmcn.15325
13. 13. Gu J, Huang L, Zhang C, et al. Therapeutic evidence of umbilical cord-derived mesenchymal stem cell transplantation for cerebral palsy: a randomized, controlled trial. Stem Cell Res Ther. 2020;11:43. The cells used in this trial were supplied by Shenzhen Beike Biotechnology. https://doi.org/10.1186/s13287-019-1545-x
14. 14. Min K, Song J, Kang JY, et al. Umbilical Cord Blood Therapy Potentiated with Erythropoietin for Children with Cerebral Palsy: A Double-blind, Randomized, Placebo-Controlled Trial. Stem Cells. 2013;31(3):581-591. https://doi.org/10.1002/stem.1304
15. 15. Kang M, Min K, Jang J, et al. Involvement of Immune Responses in the Efficacy of Cord Blood Cell Therapy for Cerebral Palsy. Stem Cells Dev. 2015;24(19):2259-2268. https://doi.org/10.1089/scd.2015.0074
16. 16. Morgan C, Fetters L, Adde L, et al. Early Intervention for Children Aged 0 to 2 Years With or at High Risk of Cerebral Palsy: International Clinical Practice Guideline Based on Systematic Reviews. JAMA Pediatr. 2021;175(8):846-858. https://doi.org/10.1001/jamapediatrics.2021.0878
17. 17. Novak I, Morgan C, Fahey M, et al. State of the Evidence Traffic Lights 2019: Systematic Review of Interventions for Preventing and Treating Children with Cerebral Palsy. Curr Neurol Neurosci Rep. 2020;20(2):3. https://doi.org/10.1007/s11910-020-1022-z
18. 18. Hum C, Poliwoda J, Lalu MM, et al. Safety of intravascular administration of umbilical-cord-derived mesenchymal stromal cells: an updated systematic review and meta-analysis. Stem Cells Translational Medicine. 2026;15(6):szag029. https://doi.org/10.1093/stcltm/szag029
19. 19. Sharma A, Gokulchandran N, Chopra G, et al. Administration of autologous bone marrow-derived mononuclear cells in children with incurable neurological disorders and injury is safe and improves their quality of life. Cell Transplant. 2012;21 Suppl 1:S79-S90. https://doi.org/10.3727/096368912X633798
20. 20. Novak I, Walker K, Hunt RW, Wallace EM, Fahey M, Badawi N. Concise Review: Stem Cell Interventions for People With Cerebral Palsy: Systematic Review With Meta-Analysis. Stem Cells Transl Med. 2016;5(8):1014-1025. https://doi.org/10.5966/sctm.2015-0372
21. 21. Bufi AA, Papait A, Ponsaerts P, Silini AR, et al. Mesenchymal stromal cells and neuroinflammation: a multimodal approach to neuroprotection and future therapeutic horizons. Transl Neurodegener. 2026;15:23. https://doi.org/10.1186/s40035-026-00554-4
22. 22. Thompson M, Mei SHJ, Wolfe D, et al. Cell therapy with intravascular administration of mesenchymal stromal cells continues to appear safe: an updated systematic review and meta-analysis. EClinicalMedicine. 2020;19:100249. https://doi.org/10.1016/j.eclinm.2019.100249
23. 23. Paton MCB, Wall DA, Elwood N, et al. Safety of allogeneic umbilical cord blood infusions for the treatment of neurological conditions: a systematic review of clinical studies. Cytotherapy. 2022;24(1):2-9. https://doi.org/10.1016/j.jcyt.2021.07.001
24. 24. Eltyeb EE, Alqassim MA, Yousif TI, et al. Regenerative medicine approaches for children with cerebral palsy: a systematic review of clinical safety and effectiveness. Transl Pediatr. 2026;15(6):245. https://doi.org/10.21037/tp-2026-0249